Sevilla – Alaves: confruntari, scoruri si statistici

Acest material detaliaza duelul Sevilla – Alaves prin prisma confruntarilor directe, scorurilor si statisticilor relevante, cu accent pe tendintele recente pana in 2025. Analiza include context istoric, forme de joc, factori de teren propriu, profiluri de jucatori si scenarii probabile, folosind date comunicate de organizatori si surse statistice din ecosistemul LaLiga. Scopul este de a oferi cititorului un ghid amplu si aplicat pentru intelegerea raportului de forte dintre cele doua cluburi.

Context istoric si identitatea cluburilor

Sevilla FC si Deportivo Alaves reprezinta doua traditii distincte in fotbalul spaniol, angrenate in acelasi cadru competitiv organizat de LaLiga si sub egida Federatiei Spaniole de Fotbal (RFEF). Sevilla, fondata in 1890, este unul dintre cele mai vechi cluburi din Spania si detine un palmares european consistent, inclusiv un record modern in UEFA Europa League, ceea ce i-a conferit reputatia de specialist al cupelor. Alaves, fondat in 1921 la Vitoria-Gasteiz, a alternat de-a lungul decadelor intre primele doua esaloane, construindu-si renumele prin organizare tactica si disciplina defensiva, cu momente memorabile precum parcursul european spectaculos din anii 2000. In 2025, cele doua branduri raman reprezentative pentru doua geografii fotbalistice si culturale diferite: Andaluzia si Tara Bascilor.

Din punct de vedere al infrastructurii, Sevilla evolueaza pe Estadio Ramon Sanchez-Pizjuan, arena cu capacitate de aproximativ 43.883 de locuri, teren cu dimensiuni standard de 105 x 68 m si acustica intensa favorizata de tribune compacte. Alaves isi disputa partidele de acasa pe Estadio Mendizorrotza, cu o capacitate in jur de 19.800 de locuri si dimensiuni ale terenului tot de 105 x 68 m, stadion cunoscut pentru atmosfera traditionala si conditiile meteo adesea mai reci si umede decat in sud. Distanta rutiera dintre Sevilla si Vitoria-Gasteiz este de aproximativ 850 km, ceea ce transforma deplasarile intr-un test logistic si de recuperare, un aspect tot mai important in contextul densitatii calendarelor pe care UEFA le gestioneaza la nivel continental.

Radiografia culturala a celor doua cluburi se reflecta si in profilul suporterilor. Sevilla beneficiaza de o masa de fani cu prezenta constanta si numerica, cu medii de asistenta ce tin stadionul la un grad ridicat de ocupare in meciurile interne. Alaves, cu o comunitate locala puternica, isi valorifica stadionul prin coerenta afisata in joc si prin disciplina defensiva, aspecte care intretin un grad ridicat de competitivitate in meciurile echilibrate. Din perspectiva organizatorica, LaLiga publica periodic reguli si ghiduri privind integritatea competitiei, programarea meciurilor si utilizarea tehnologiei (VAR urmand protocolul IFAB), determinand un cadru unitar in care aceste identitati fotbalistice se exprima.

Repere rapide:

  • Sevilla FC a fost fondata in 1890; Deportivo Alaves in 1921, ambele membre RFEF si participante in sistemul LaLiga.
  • Capacitate stadion: Ramon Sanchez-Pizjuan ~43.883 locuri; Mendizorrotza ~19.800 locuri.
  • Dimensiuni teren: 105 x 68 m pentru ambele arene, conform standardelor IFAB preluate de LaLiga.
  • Distanta rutiera aproximativa intre orase: 850 km, cu impact asupra logisticii si recuperarii.
  • Cadru de joc si arbitraj: sistem VAR implementat in LaLiga, in acord cu protocolul IFAB si supravegherea RFEF.

Bilant all-time si forma recenta

Confruntarile Sevilla – Alaves au alternat perioadele de dominanta ale andaluzilor cu episoade in care bascii au stiut sa incetineasca ritmul si sa valorifice fazele fixe. Pana in 2025, bilantul all-time in LaLiga inclina spre Sevilla, club cu resurse si lot in general mai valoroase, dar cu suficiente exceptii care confirma ca duelul, mai ales pe terenul lui Alaves, este adesea strans. In ultimele decenii, cand Alaves a fost prezent constant in primul esalon, meciurile directe au produs adesea goluri marcate in repriza secunda, un indiciu ca ajustarea tactica si managementul fizic au avut rol central. Un reper recent notabil il constituie sezonul 2023-24, cand cele doua echipe si-au impartit victorii, cu un meci spectaculos pe terenul lui Alaves si o replica ordonata a Sevillei in retur.

Pe termen scurt, forma recenta se judeca prin prisma seriilor de rezultate pe anul calendaristic 2025 si pe finalul sezonului 2024-25. In campionatul spaniol, in care densitatea punctelor in zona de mijloc a clasamentului ramane ridicata, Sevilla tinde sa aiba medii de posesie peste 50%, in timp ce Alaves se pozitioneaza frecvent in intervalul 40-45%, fara a renunta la tranzitii rapide. In ceea ce priveste marcajul, multe dintre duelurile recente se incadreaza in plaja 2-3 goluri totale per meci, insa exista si exceptii cu scoruri mari atunci cand apar erori la fazele de constructie sub presiune. Rata de succes la duelurile aeriene favorizeaza adesea echipa basca, in vreme ce Sevilla exceleaza la actiunile prin canale intermediare si combinatii rapide intre liniile de mijloc si atac.

Un alt indicator de forma recenta este eficienta pe final de repriza. In confruntarile din ultimii ani, s-a observat o frecventa crescuta a golurilor marcate intre minutele 60-80, cand schimbarea liniilor si improspatarea benzilor destabilizeaza organizarea defensiva a adversarului. De asemenea, disciplina la faulturi tactice si managementul cartonaselor galbene joaca un rol cheie: duelurile echilibrate Sevilla – Alaves au aratat ca depasirea pragului de 4-5 avertismente totale intr-un meci tinde sa fragilizeze blocul defensiv al echipei aflate sub presiune. Aceste aspecte sunt consecvente cu dinamica LaLiga, competitie care, conform rapoartelor oficiale publicate periodic, mentine un ritm mediu de intensitate si un standard de arbitraj armonizat cu recomandarile IFAB si FIFA.

Indicatori sintetici (pana in 2025):

  • Bilantul all-time in LaLiga favorizeaza Sevilla, cu un numar superior de victorii si un golaveraj pozitiv pe ansamblu.
  • Interval tipic de goluri per meci direct: 2-3, cu meciuri ocazionale peste 4 goluri cand pressingul ridicat genereaza erori.
  • Pozesia medie: Sevilla peste 50%, Alaves in jurul a 40-45%, in functie de context si scor.
  • Goluri in repriza a doua: frecventa mai mare intre minutele 60-80, corelata cu efectul schimbarii liniilor.
  • Cartonase: pragul de 4-5 avertismente totale tinde sa prefigureze meciuri cu fragmentare si lovituri libere periculoase.

Analiza tactica: stiluri, structuri si adaptari

Din punct de vedere al jocului pozitional, Sevilla se identifica de obicei cu o structura 4-2-3-1 sau 4-3-3, gandita pentru a instala controlul in treimea mediana si pentru a ataca intre linii. Pivotul dublu asigura ecranare in fata fundasilor centrali si permite lateralilor sa urce pentru a crea superioritate pe benzi. In schimb, Alaves prefera un 4-4-2 sau un 5-4-1 compact, orientat pe inchiderea canalelor interioare si pe fortarea adversarului sa progreseze lateral, de unde pot fi declansate capcane de pressing. Diferenta de filosofie genereaza scenarii recognoscibile: Sevilla incearca sa fixeze adversarul in propria treime prin circulatii rapide si schimbari de directie, in timp ce Alaves rezoneaza cu tranzitiile verticale si cu exploatarea spatiului lasat in lateralul fundasilor ofensivi ai Sevillei.

La presiune, Sevilla practica frecvent un pressing mediu-inalt cu repere directionale pe pasii catre inchizatori, incercand sa obtina recuperari la 30-40 m de poarta adversa. In astfel de situatii, riscul major este spatiul lasat in spatele liniei defensive cand blocul este avansat. Alaves raspunde prin degajari calculate catre un varf de sprijin, prin lansari in zona semicentru pentru a castiga a doua minge si prin folosirea lateralilor pentru suprapuneri rapide. Cand Alaves adopta o linie de cinci, lateralul stanga sau dreapta devine crucial in dublaj, iar trecerea din 5-4-1 in 3-4-3 la recuperare permite iesiri rapide pe exterior.

Pe faze fixe, Sevilla a mizat traditional pe executanti capabili sa livreze mingi cu traiectorie taiata la coltul scurt si pe prezenta unui stoper puternic la duel aerian. Alaves, la randul sau, isi construieste scheme cu blocaje legale si ecrane pentru a deschide culoare catre punctul de penalti sau catre bara a doua. In plan statistic, meciurile dintre cele doua echipe tind sa genereze intre 8 si 12 cornere totale, cu variatii determinate de planul de meci si de situatia scorului. De asemenea, liniile ofensive ale Sevillei cauta in mod repetat centrari la firul ierbii pentru a evita duelurile aeriene pure, in timp ce Alaves nu ezita sa incarce careul cu 4-5 jucatori pe centrari inalte.

Un aspect modern important tine de valorificarea recuperarilor in teritoriul advers (high turnovers). Sevilla prioritzeaza recuperarea rapida si declansarea actiunilor cu 3-4 atingeri pana la finalizare, in timp ce Alaves se concentreaza pe castigarea duelurilor la minge lunga si asezarea in al doilea tempo, pentru a ataca un bloc advers inca nestructurat. Din perspectiva IFAB si a interpretarii faultului tactic, arbitrii din LaLiga sanctioneaza consistent oprirea tranzitiilor prin trageri sau obstructionari, fapt care influenteaza modul in care Alaves cantareste riscul intreruperilor in zonele laterale si cum Sevilla distribuie mingea pentru a evita duelurile cu potential de fault.

Parametri de performanta 2024-25: goluri, xG si faze fixe

Sezonul 2024-25 a venit cu o crestere a sofisticarii indicatorilor de performanta. Cluburile LaLiga utilizeaza intens metrice avansate (xG – goluri asteptate, xGA – goluri asteptate impotriva, xT – valoarea progresiei) pentru a calibra atat selectia primului unsprezece, cat si ajustarile intra-meci. In ceea ce priveste Sevilla si Alaves, profilurile raman complementare. Sevilla creeaza, de regula, un volum xG mediu per meci peste unitatea statistica in meciurile de acasa, in timp ce Alaves tinde sa aiba un xGA gestionabil datorita densitatii din zona centrala si orientarii catre protectia spatiului din fata careului. In confruntarile directe, tabloul este dictat de cine impune ritmul: daca Sevilla tine posesia in jurul a 55-60%, numarul de suturi din zona 14 creste vizibil; daca Alaves poate rupe ritmul si poate impinge jocul in benzi, atunci raportul de suturi pe poarta se echilibreaza.

Golurile din faze fixe raman o moneda de schimb decisiva. In 2024-25, la nivel de LaLiga, raportarile oficiale indica o pondere semnificativa a golurilor din cornere si lovituri libere indirecte, un trend care se observa si in meciurile echipelor aflate in jumatatea de mijloc a clasamentului. Sevilla este periculoasa la executii din lateral stanga cu picior invers, in timp ce Alaves prefera centrari la bara a doua si scheme cu blocaje care deschid culoare atacantilor veniti din spate. Rata de conversie din penalty ramane, statistic, peste 70% la nivel de campionat, iar decalajele intre echipe se fac mai degraba la capitolul creare a acestor situatii decat la executie.

Pe tranzitie, un indicator util este numarul de recuperari in treimea mediana convertite in suturi in maximum 10 secunde. Sevilla, prin structura sa, cauta aceste situatii si le transforma in finalizari cu o pondere relativ ridicata in repriza secunda, cand adversarul oboseste. Alaves, in schimb, tinteste calitatea primei pase verticale dupa recuperare si se bazeaza pe atacuri rapide pe exterior, cu minim de atingeri. La nivelul faulturilor tactice, parametrii de 10-14 faulturi totale intr-un meci direct nu sunt neobisnuiti, insa pragul de 15+ faulturi de obicei marcheaza un scenariu cu multe opriri si fragmentari care reduc spectaculozitatea, dar pot avantaja echipa mai solida la faze fixe si dueluri aeriene.

Pe fondul acestor tendinte, 2025 pune accent pe standardizarea analizei, LaLiga colaborand cu furnizori de date omologati pentru a oferi cluburilor tablouri de bord in timp real. RFEF si arbitrii delegati mentin protocolul VAR aliniat cu IFAB, ceea ce reduce variatia in interpretari si influenteaza gestionarea riscului la duelurile in careu. Pentru Sevilla – Alaves, asta inseamna ca fiecare intrare la limita in careu este evaluata consistent, descurajand interventiile hazardate si premiind sincronizarea defensiva si postura corporala corecta in marcaj.

Stadion, public si factorul terenului propriu

Factorul terenului propriu este una dintre cele mai stabile avantaje competitive in LaLiga, iar duelul Sevilla – Alaves nu face exceptie. Ramon Sanchez-Pizjuan impune o presiune acustica si emotionala clara asupra adversarilor, alimentata de un public intens si de un ritm de joc cu schimbari rapide de tempo. Dimensiunile standard ale terenului si calitatea covorului de joc favorizeaza o echipa care mizeaza pe circulatia mingii si pe combinatii rapide. Pe de alta parte, Mendizorrotza creeaza un mediu in care densitatea defensiva si tranzitiile pot fi executate cu eficienta, cu un microclimat care, in luni mai reci, poate reduce viteza balonului si ritmul general, ceea ce intr-o partida echilibrata poate muta avantajul strategic catre echipa mai disciplinata fara minge.

Logistica deplasarii dintre sudul Andaluziei si Tara Bascilor este un factor notabil. O calatorie de aproximativ 850 km inseamna timp investit in transport, ajustari de somn si reconfigurare a rutinei de recuperare. In 2025, echipele LaLiga au standardizat protocoalele de recuperare: perioade controlate de hidratare, alimentatie specifica si sesiuni de activare neuromusculara in dimineata meciului. Aceste practici, sustinute de recomandarile UEFA privind densitatea calendarului si a calatoriilor, diminueaza impactul deplasarii, dar nu il anuleaza complet. De aceea, meciurile jucate la 72 de ore dupa un joc anterior pot afisa uneori o scadere a intensitatii sprinturilor de mare viteza, in special la echipa oaspete.

Dimensiunile terenurilor sunt identice (105 x 68 m) dar caracterul suprafetei poate varia usor in functie de umiditate si de modul de irigare. La Sevilla, suprafata tinde sa fie rapida, incurajand pasele la firul ierbii. La Vitoria, in anumite perioade ale anului, se poate observa o usoara incetinire, ceea ce creste sansele duelurilor de contact si a mingilor disputate la a doua faza. In termeni de cornere si lovituri libere laterale, publicul isi face simtita prezenta prin cresterea presiunii percepute de fundasi si portari, iar executantii resimt beneficiul unei atmosfere care amplifica fiecare minge aruncata in careu.

Elemente esentiale pentru factorul terenului propriu:

  • Capacitate si densitate a publicului: ~43.883 la Sevilla vs ~19.800 la Vitoria, influentand presiunea psihologica si comunicarea defensiva.
  • Calitatea suprafetei si ritmul mingii: de regula mai rapid la Sevilla, uneori mai lent la Vitoria in luni reci/umede.
  • Logistica: deplasare ~850 km, cu impact asupra recuperarii si a frecventei sprinturilor maxime.
  • Standardele LaLiga si recomandari UEFA: programari care tin cont de ferestrele TV si perioadele de repaus, dar nu pot elimina complet oboseala de acumulare.
  • Dimensiuni identice ale terenului (105 x 68 m) care mascheaza diferente subtile de microclimat si comportament al balonului.

Jucatori-cheie si contributii statistice

Fara a centra discutia pe nume, profilurile de jucatori-cheie din Sevilla – Alaves pot fi conturate pe roluri si contributii cuantificabile. Pentru Sevilla, un atacant de zona centrala cu joc aerian si finalizare la prima atingere face diferenta in meciurile inchise; un interior creativ care livreaza pase verticale prin canalele interioare si un fundas lateral capabil sa ofere 5-7 centrari precise pe meci reprezinta piloni ai modelului ofensiv. In aceeasi logica, Alaves are nevoie de un pivot defensiv ce blocheaza liniile de pasa si de un varf de sprijin care castiga duelurile aeriene si protejeaza mingea pentru urcarea blocului, precum si de un stoper cu interes pentru duelurile la prima bara la faze fixe.

Din perspectiva numerica, un fundas central cu rata de dueluri aeriene castigate peste 60% in 2024-25 reprezinta un asset in meciurile directe, avand in vedere volumul de centrari la care Sevilla apeleaza, respectiv modul in care Alaves isi creaza ocaziile. Un mijlocas de legatura care completeaza 8-10 recuperari plus interceptii per meci contribuie decisiv la controlul zonei 14 si la intreruperea combinatiilor in treimea adversa. La capitolul creatie, un jucator care produce 0,20-0,30 expected assists per 90 minute in 2024-25 se plaseaza in sfera contributorilor relevanti, in special in partide echilibrate unde detaliile minore inclina balanta.

Din perspectiva sprinturilor, un jucator de banda capabil sa livreze 20-25 sprinturi la intensitate ridicata intr-o partida cu Sevilla sau Alaves creeaza stres constant pe fundasii laterali si forteaza aparitia faulturilor tactice. In ceea ce priveste fazele fixe, un executant cu acuratete de peste 35% pe livrarile periculoase (mici devieri atinse in careu) creste semnificativ sansele la gol intr-un joc in care ocaziile clare pot fi rare. Nu in ultimul rand, portarii au un rol central: un shot-stopper cu procent de parade reusite peste 70% in 2024-25 reprezinta un amortizor critic intr-un scenariu in care adversarul preseaza si ia multe suturi din zone medii.

Institutiile si ecosistemul de date joaca si ele un rol. LaLiga impune standarde pentru colectarea si calitatea datelor live, RFEF sustine formarea arbitrilor in interpretarea actiunilor cu impact asupra integritatii jocului, iar UEFA promoveaza partajarea bunelor practici intre cluburi. In 2025, echipele utilizeaza panouri de bord in timp real pentru a monitoriza sarcina fizica (acceleratii, deceleratii, sprinturi) si indicatori tactici (linie de presiune, compactare pe verticala) care, corelate cu performanta individuala, ajuta stafful sa decida cand sa ajusteze roluri sau sa faca schimbari care pot modifica destinul unui Sevilla – Alaves in minutele cheie.

Arbitraj, disciplina si impactul regulilor actualizate

Arbitrajul in LaLiga, sub supervizarea RFEF si in acord cu legile jocului stabilite de IFAB, a evoluat in directia cresterii consistentei si a transparentei. In 2025, protocolul VAR ramane focalizat pe erori clare si evidente, limitand interventiile la situatii de gol, penalty, cartonas rosu direct si confuzia de identitate. Pentru meciurile Sevilla – Alaves, unde duelurile fizice si fazele fixe cantaresc mult, acest cadru stabil reduce hazardul deciziilor la limita si incurajeaza o aparare proactiva bazata pe pozitionare corecta mai mult decat pe interventii disperate. De asemenea, accentul pe combaterea tragerii de timp si pe recuperarea timpului pierdut prin afisarea prelungirilor mai consistente a schimbat modul in care echipele gestioneaza finalurile stranse.

Din punct de vedere disciplinar, analiza ultimelor sezoane sugereaza ca meciurile echilibrate pot depasi pragul de 25-30 de faulturi totale, mai ales cand una dintre echipe incearca sa incetineasca ritmul pentru a pastra avantajul. Cartonasele galbene tind sa se acumuleze pe posturi cheie: fundasii laterali suprasolicitati de dueluri repetate cu extreme rapide si mijlocasii defensivi implicati in oprirea tranzitiilor. In 2024-25 si pe parcursul anului 2025, accentul IFAB asupra protectiei integritatii fizice a jucatorilor se traduce intr-o toleranta scazuta la intrarile intarziate pe glezna si la bratele sus in duelurile aeriene, ceea ce poate conduce la avertismente timpurii si la adaptari tactice pentru a proteja jucatorii aflati in pericol de eliminare.

Un efect notabil al regimului disciplinar modern este modul in care antrenorii gestioneaza jucatorii avertizati. In dueluri precum Sevilla – Alaves, un jucator de banda cu galben inca din prima repriza poate fi redirectionat in zone cu risc mai scazut sau substituit in jurul minutului 60-70 pentru a evita un al doilea avertisment. In ceea ce priveste executiile statice, arbitrii din LaLiga monitorizeaza strict impingerile si tragerile de tricou in careu, o atentie care reduce incidența golurilor marcate din blocaje excesive si recompenseaza miscarea inteligenta si temporizarea elanului la bara scurta sau la punctul de penalti.

In ansamblu, coerenta arbitrala si claritatea protocoalelor din 2025 asigura un mediu in care calitatea jocului si detaliile tactice sunt decisive. Pentru spectatori, prelungirile extinse cand se pierd timp si verificarile VAR scurte, axate pe evidente, imbunatatesc experienta. Pentru echipe, informatia disciplinara in timp real, integrata in panourile de analiza, le permite sa moduleze intensitatea duelurilor si sa echilibreze riscul, aspect crucial intr-un meci cu marje subtiri precum Sevilla – Alaves.

Perspective 2025: scenarii probabile si riscuri de meci

Privind spre meciurile Sevilla – Alaves programate in 2025, se contureaza cateva scenarii recurente. Cand Sevilla joaca acasa si reuseste sa impuna un ritm sus, cu posesie in jurul a 55-60%, cresc sansele unui meci decis printr-un gol din centrari sau din combinatii la marginea careului. Daca Alaves reuseste sa fragmenteze jocul, sa forteze duelurile aeriene si sa obtina lovituri libere laterale, probabilitatea unui scor strans cu putine goluri ramane mare. Echilibrul poate fi spart de o faza fixa, o tranzitie rapida sau o eroare individuala sub presiune, elemente tot mai bine cuantificate de cluburi prin analiza video si date sincronizate live.

Riscurile tactice pentru Sevilla includ vulnerabilitatea la mingile in spatele fundasilor laterali atunci cand blocul este avansat si posibile dificultati la duelurile de contact repetate in zone laterale inguste. Pentru Alaves, riscul major apare cand blocul coboara prea mult si pierde capacitatea de a lega 2-3 pase la recuperare, ceea ce conduce la asediu prelungit si la acumulare de cornere in defavoarea sa. In plan mental, echipele trebuie sa gestioneze momentumul: un gol incasat devreme poate forta iesirea din planul initial, ceea ce, in functie de adaptabilitate, poate fie revitaliza atacul, fie dezorganiza complet liniile.

Din punct de vedere probabilistic, fara a transforma fotbalul intr-o ecuatie determinista, putem discuta despre intervale de sanse bazate pe factori structurali: teren propriu, forma recenta, disponibilitatea lotului si densitatea calendarului. In 2025, LaLiga continua sa distribuie meciurile pe ferestre TV care pot influenta micro-recuperarea (ore tarzii sau canicula/temperaturi joase), iar UEFA stabilizeaza ferestrele europene astfel incat echipele cu angajamente continentale sa fie protejate partial. Pentru Sevilla – Alaves, in absenta unor variabile extreme (accidentari-cheie sau eliminari rapide), liniile de joc tind sa ramana stranse, cu marje reduse si o predictibilitate limitata a evenimentelor rare.

Scenarii de rezultat in 2025 (intervale indicative):

  • Victorie Sevilla pe teren propriu: probabilitate orientativa 40-55% cand posesia si pressingul mediu-inalt functioneaza.
  • Egal in meciuri stranse: 25-35% cand fazele fixe si duelurile se echilibreaza, iar xG-urile sunt apropiate.
  • Victorie Alaves in deplasare: 15-25% in scenarii cu tranzitii eficiente si conversie buna la faze fixe.
  • Meci sub 2.5 goluri: 45-60% cand blocurile raman compacte si numarul de ocazii clare e limitat.
  • Meci cu gol dupa minutul 75: 30-45% avand in vedere impactul schimbarilor si oboseala cumulata.

In 2025, accentul pe date si pe micro-deciziile din timpul jocului creste. LaLiga incurajeaza adoptarea tehnologiilor de tracking si a panourilor de analiza, RFEF sustine pregatirea arbitrilor pe noile interpretari IFAB, iar cluburile isi perfectioneaza raspunsurile la context: cand sa fortezi pressingul, cand sa accepti un bloc mediu si cand sa mizezi pe faze fixe. Sevilla – Alaves ramane un studiu de caz privind modul in care traditia, identitatea si resursele se combina cu stiinta datelor pentru a produce un fotbal competitiv, in care detaliile – un duel aerian, o cursa de recuperare, o centrare precisa – pot decide totul.

Ilie Mihnea Cojocaru

Ilie Mihnea Cojocaru

Sunt Ilie Mihnea Cojocaru, am 41 de ani si am absolvit Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, urmand un master in management sportiv. Lucrez ca analist sportiv si imi place sa studiez dinamica jocurilor, strategiile echipelor si performantele individuale ale sportivilor. Am colaborat cu televiziuni, publicatii si platforme online, unde am realizat analize detaliate si comentarii menite sa aduca claritate publicului pasionat de sport.

In viata de zi cu zi, ador sa urmaresc competitii sportive din diverse discipline, sa citesc carti de istorie a sportului si sa particip la conferinte de profil. Imi place sa calatoresc la evenimente internationale, sa descopar culturi sportive diferite si sa discut cu profesionisti din domeniu. In timpul liber practic fotbalul si tenisul, activitati care imi mentin energia si pasiunea pentru munca mea.

Articles: 335